Cantand ei construiau o cusca | Saviana Stanescu

Cartea „Cântând ei construiau o cușcă” de Saviana Stănescu, publicată de Tracus Arte, cu biografia autoarei și opinii critice despre opera sa.

Caracteristici

• Scriitoare romano-americană, cu piese montate la New York și pe scena internațională
• Premiul New York Innovative Theatre Award for Outstanding Play (Waxing West, Teatrul La MaMa)
• Inclusă în Indie Theatre Hall of Fame
• Apocalipsa Gonflabilă a câștigat premiul UNITER pentru Cea mai bună piesă a anului 1999

Producții recente: What Happens Next (Cherry Artspace); Aliens With Extraordinary Skills (Women's Project, Teatro La Capilla, Mexico City; publicată de Samuel French); Ants (New Jersey Rep); For A Barbarian Woman (Fordham/EST); Polanski Polanski (HERE, PS122, Chain Theatre); White Embers (Dramalabbet, Stockholm; câștigătoare a festivalului OOB NYC Samuel French); Viza de Clown (Teatrul Odeon); Organic (TNB); Toys (Hollywood, Avignon, 59E59 NYC).

Specificații

• Brand: Tracus Arte
• Autor: Saviana Stănescu
• Titlu: Cântând ei construiau o cușcă

Despre autoare

Înainte de mutarea la New York, în 2001, a fost jurnalistă și a publicat volumele de poezie Amor pe sârmă ghimpată, Sfaturi pentru gospodine și muze și Proscrisa, precum și Black Milk, o antologie bilingvă de piese de teatru. A fondat „Immigrants Artists and Scholars in New York” (IASNY) și predă scriere dramatică și teatru contemporan la Ithaca College, după ce a predat 8 ani la New York University, Tisch School of the Arts, unde a obținut un MA în Performance Studies și un MFA în Dramatic Writing.

Opinii critice

Alexandru Condeescu se întreabă dacă impulsul spre autenticitate fără limite și spre o „vivisecție” a subconștientului liric este o trăsătură a noii poezii de la sfârșitul mileniului. Saviana Stănescu desființează, definitiv, mitul „poeziei feminine”, iar eroina tragică, Proscrisa, poate fi femeia, poeta, poezia, Arta. Dan-Silviu Boerescu vede procese de conștiință și artistice de o gravitate profundă, pe care ludicul nu le poate masca. Laurențiu Ulici vede în cavalcada suprarealistă mesajul recunoașterii crizei de comunicare, iar Vasile Baghiu laudă ritmul sincopat al poemelor, arta personajului, parodierea teatrului antic și știința de a face din melanjul genurilor o carte.