Degetica si alte povesti | Hans Christian Andersen

A fost odata o femeie care dorea mult sa aiba un copil mic de tot, dar nu stia deloc de unde sa-l ia. Atunci se duse la o batrana vrajitoare si-i vorbi astfel:— As vrea din tot sufletul sa am un copil mic. N-ai putea sa-mi spui de unde l-as putea capata?— Foarte usor! raspunse vrajitoarea. Tine firul acesta de orz, dar vezi ca el nu e din soiul celor care cresc pe camp sau care se dau de mancare gainilor. Pune-l intr-o oala de flori si ai sa te minunezi de ceea ce vei vedea!— Iti multumesc! zise femeia si ii dadu vrajitoarei un galben, caci acesta era pretul firului de orz.Apoi se duse acasa si facu asa cum o invatase batrana. Indata crescu o floare minunata si mare, care parea o lalea, dar petalele se tineau stranse, de parca ar fi stat inchise in boboc.— Ce floare frumoasa! zise femeia si saruta petalele rosii si galbene.Insa in clipa sarutarii floarea se deschise deodata. Era, intr-adevar, o lalea – se vedea bine aceasta –, iar in mijlocul florii statea o fetita mica de tot si frumoasa cum nu se gasea alta pe lume. Era pe jumatate cat degetul cel mare de inalta si ii puse numele Degetica.