Eseu despre prejudecati | Paul Henri Thiry, Baron D'Holbach

„Eseul despre prejudecăți”, publicat în 1770 sub pseudonimul Dumarsais, este lucrarea lui Paul Henri Thiry, baron d’Holbach, care își îndreaptă critica împotriva tendințelor tiranice ale monarhiei franceze și împotriva superstiției, fanatismului și ignoranței. Cartea a declanșat un scandal public la apariție.

Caracteristici

• Filosoful propune o morală eliberată de religie, realizând ceea ce este considerat primul sistem de metafizică materialistă din istoria gândirii europene
• Faptele arată că nu există în lume o constituție strict ordonată și bine alcătuită, legile fiind făcute astfel încât abuzurile conducătorilor împiedică egalitatea în drepturi cu supușii
• Legea, care reprezintă suma voințelor societății, ar trebui să îndrume omul spre îndatoririle sale, adică spre stima celorlalți și spre interesul general
• Pentru acest scop sunt necesare trei condiții: libertatea fără excepții, garantarea proprietății și a siguranței fiecăruia, o guvernare puternică și prietenă a luminilor
• Cunoașterea era apanajul unui cerc restrâns de oameni, iar poporul afla doar câteva adevăruri care nu puteau dăuna ambiției conducătorilor
• Un individ virtuos, un Socrate care ar fi vrut să lumineze poporul, era trimis la moarte de preoți și tirani, care își uneau eforturile

Specificații

• Brand: Herald
• Autor: Paul Henri Thiry, baron d’Holbach
• Publicare: 1770, sub pseudonimul Dumarsais

Paul Henri Thiry, baron d’Holbach (1723-1789), savant, filozof materialist și enciclopedist de origine germană, dar de limbă franceză, este cunoscut mai ales ca primul ateu autodeclarat din Europa. Dispunând de o mare avere, a făcut din locuința sa din Paris un loc de întâlnire pentru scriitori valoroși ai epocii: Georges-Louis Leclerc Buffon, Denis Diderot, Claude-Adrien Helvétius și alții. A promovat operele unor filosofi englezi precum Thomas Hobbes, Anthony Collins, John Toland și Thomas Gordon. Multe dintre cărțile sale au apărut anonim, iar foarte puține au scăpat de condamnările Parlamentului din Paris și de punerea lor sub obroc de către Roma.