Reflexe ale gandirii lui Soren Kierkegaard in literatura romana interbelica | Natasa-Elena Maxim

Reflexe ale gândirii lui Soren Kierkegaard în literatura română interbelică urmărește influența filosofului asupra culturii române și a generației Criterion.

Caracteristici

• Analizează ecourile din Emil Codrescu al lui Garabet Ibrăileanu, frazele preluate în Jurnalul Portughez eliadesc și stilul din Oceanografia, preferința pentru alienați în căutarea adevărului și poza de clown la Cioran, precum și Conștiința nefericită a lui Benjamin Fundoianu.
• Prezintă receptarea de după Primul Război Mondial, pe filieră franceză și germană: poezia lui Emil Botta, Existența tragică a lui D. D. Roșca, dialectica lui Zevedei Barbu, jurnalele generației 27 și eseistica lui Mircea Eliade. La Nae Ionescu, urmărește pierderea credinței și filosofia ca drum spre redobândirea ei.
• Discută influența kierkegaardiană mai puțin cunoscută, în contextul atribuirii autocunoașterii și sondării interioare lui Proust, iar lucidității lui Gide.
• Pornind de la căutarea adevărului personal și a ideii pentru care merită să trăiești și să mori, distinge contemplația la Cioran și Jeni Acterian de acțiune, faptă, lumină, responsabilitate și negarea haosului și a neantului comod în Oceanografie, Solilocvii și romanele seriei Întoarcerea din Rai.
• Din cuprins: Modele culturale în spațiul românesc între 1866-1948; De la un debut sfios, la moda Kierkegaard. Kierkegaard în presa română (1866-1948); Pedagogia negativă: Socrate-Kierkegaard-Nae Ionescu; Mircea Eliade și noul romantism; Jurnalul lui Jeni Acterian - ipostază a esteticului kierkegaardian.

Specificații

• Autor: Natașa-Elena Maxim
• Brand: Institutul European